Mituri

Miturile în asigurări

Încercarea de a defini mitul într-un mod cât mai cuprinzător, acceptabil şi accesibil în acelaşi timp, a fost ţinta a numeroşi savanţi; totuşi aceştia nu au reuşit să traseze o definiţie precisă: pe de o parte fenomenul mitologic este foarte complex, pe de altă parte fiecare analist al mitului abordează tratarea acestei probleme printr-o optică destul de profesională, limitând câmpul de observaţie şi rationament la domeniul specific de interes. Terminologia aparține unui gen literar aparte care este caracterizat de credințe tradiționale ale culturii unui popor, sau a unei nații. În privința miturilor din mediul asigurărilor, acestea sunt caracterizate de un set de proiecții despre serviciile de asigurare care s-au dezvoltat pe baza unor credințe sceptice. Un factor important în multiplicarea acestora este neîncrederea indivizilor în domeniul asigurărilor.

 

,,Miturile și legendele urbane sunt sarea și piperul unei comunități. Indiferent dacă este vorba despre teorii conspiraționiste sau bârfe ..., poveștile cu sâmbure de adevăr stârnesc interesul” (România culturală, sursă online). Afirmația reprezintă un adevăr adânc înrădăcinat în caracterul uman predispus spre obținerea informațiilor neconvenționale din surse neoficiale. În acest sens s-au dezvoltat și miturile în domeniul asigurărilor. Înclinația indivizilor înspre descoperirea și transmiterea prin viu grai a informațiilor fără un temei oficial se manifestă constant și asupra serviciilor de protecție oferite de companiile de asigurări. La începutul anilor `90 societățile și companiile de brokeraj în asigurări s-au confruntat cu un val de reticență din partea românilor cu privire la serviciile și produsele de asigurare. Această situație s-a datorat apariției unor noi tipuri de produse de protecție pe piața asigurărilor în România despre care românii nu dețineau cunoștințe suficiente pentru formarea unor opinii stabile. Şi în ultimii ani acest fenomen a reapărut în rândul românilor pe baza unor factori contextuali. Există două elemente care influentează major orientarea sceptică a românilor asupra asigurărilor:

→ neîncrederea populației în economie - încrederea populației și companiilor în economia românească a scăzut ușor în august 2011, cu 1,3 puncte față de lunile precedente, potrivit unui sondaj efectuat lunar de Comisia Europeană (CE), cel mai mare declin, de 7,8 puncte a avut loc în domeniul serviciilor. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul privind încrederea populației și companiilor în economie s-a redus cu 5 puncte, iar în zona euro, declinul a fost de 4,7 puncte. (Încrederea populației și companiilor în economia românească a scăzut, ziare.com, 30 august 2011). Rezultatele acestui sondaj de opinie indică faptul că românii manifestă o lipsă de încredere în toate ariile economice. Neîncrederea în economie reprezintă o realitate sumbră care s-a resimțit și în domeniul asigurărilor (Raportul anual al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, actuală Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru 2010);

→ prezența miturilor -  lipsa unor informații cu un caracter veridic cauzează adesea dezinformare și manipulare. Într-un mediu în care informaţia este insuficientă şi inexactă, confuzia populației este predominantă şi astfel se formează cu ușurință zvonurile și miturile care influentează în mod negativ opinia publică. Datorită unor astfel de situaţii și în mediul asigurărilor s-au înregistrat numeroase întâmplări care, adesea, nu sunt ancorate în realitatea pieței de profil.

 

Ceea ce s-a constatat, în ultimii ani, în asigurări este faptul că dezinformarea naște mituri. Acestea la rândul lor creează incertitudine în rândul românilor în momentul achiziționării unor servicii de protecție. Dacă neîncrederea românilor în economie reprezintă un factor important în explicarea reticienței acestora în serviciile de asigurare, orientarea românilor în a sustrage informațiile care nu au un caracter oficial reprezintă cel mai important argument pentru apariția confuziei generale. Formarea unei opinii asupra serviciilor de protecție în funcție de situațiile experimentate de cei din jur sau din întâmplările povestite prin viu grai de către cunoscuți fără o sursă oficială este o modalitate superficială de a cunoaște și a înțelege ce înseamnă un produs de asigurare, în complexitatea sa.

Dilemele în ceea ce privește necesitatea asigurărilor de viață sau de locuință și întrebările cu privire la costurile aferente produselor de protecție (,,mitul costurilor mari”) sunt câteva idei care stau la baza formării celor mai frecvente mituri din mediul asigurărilor. Compania Kunden Broker de Asigurare, atrage atenția asupra canalelor de informare prin care o persoană își formează opinia personală în legătură cu programele de protecție. În acest sens, pentru a găsi răspunsuri la diversitatea de întrebări, compania susține acele mijloace de informare oficiale care dețin un conținut veridic. Acestea se găsesc expuse atât în mediul offline - în mapele de prezentare, broșuri și mass media (comunicatele de presă) cât și în mediul online – site-urile societăților și companiilor de brokeraj, blog-urile și forumurile. Incertitudinea românilor cu privire la alegerea unui serviciu de protecție este menţinută și datorită mediului online. În această epocă a informaţiei digitale multiplicarea surselor şi a canalelor informative a transformat sistemul informaţional într-un adevărat conglomerat de voci, care fac practic imposibilă selectarea şi identificarea punctelor slabe ale unei întâmplări, precum şi verificarea informaţiilor. Accelerarea circuitului informaţiei, obsesia de a publica în timp real informaţia pe site-uri, înainte de a o propune spre publicare în ziarul de a doua zi sau în jurnalul de ştiri de seară, reduce timpul necesar pentru o verificare mai detaliată.

 

Din acest considerent, compania de intermediere în asigurări, Kunden Broker de Asigurare prezintă 3 top-uri privind cele mai frecvente miturile în domeniul asigurărilor. Acestea sunt expuse comparativ cu situațiile reale, bazate pe informații oficiale și analize de piață, pentru a evidenția discrepanța care există între realitatea mediului asigurărilor din România și miturile formatoare de opinii publice incorecte.